Irina Giurgiu despre fotbalul feminin în România și drumul spre performanță

1. Spune-ne, te rog, câteva lucruri despre tine și activitatea ta.

Numele meu este Irina Giurgiu, am 28 de ani. În prezent sunt antrenoare secundă la Echipa Naţională de Senioare, antrenoare principală la Echipa Naţională U17 şi lucrez în departamentul ,,Grow” la Federaţia Română de Fotbal. Pe lângă munca de la Federaţia Română de Fotbal am împreună cu soţul meu clubul de fotbal feminin ,,ACS Dream Team Bucureşti”.

2. De ce ai ales această profesie?

Încă din copilărie mi-a placut să joc fotbal, dar din păcate am ajuns să practic acest sport într-un cadru organizat  doar  la vârsta de 18 ani – până la această vârstă am practicat 6 ani de handbal. Cu părere de rău spun că în momentul în care m-a dus tatăl meu la handbal mi-ar fi plăcut să știu că există fotbal feminin. Cu siguranţă dacă şi el ştia alegea să ne ducă să practicăm fotbal, deoarece este şi marea lui pasiune. După 2 ani de la primul antrenament ca jucătoare de fotbal domnul Marcel Popa (președinte executiv al clubului A.S INDEPENDENŢA BAIA MARE) mi-a propus să antrenez echipa de junioare a clubului, iar eu foarte încântată am acceptat imediat. În același timp jucam la echipa de senioare şi antrenam şi grupa de junioare. Acesta a fost primul pas important în cariera mea de antrenoare.

Am ales această profesie pentru că mi-am dat seama că este foarte greu să fac performanţă ținând cont de vârsta la care am început să practic acest sport şi mi-am dorit să ajung o antrenoare bună.

3. Care sunt pașii pe care i-ai urmat ca să te specializezi?

Primul pas a fost la vârsta de 18 ani  (2010-2013), când m-am înscris la Facultatea de Educaţie   Fizică şi Sport la ,,Universitatea Bogdan – Vodă” din Baia Mare, după care am urmat cursurile de masterat la Facultatea de Geografie, Turism şi Sport la ,,Universitatea din Oradea” (2013-2015). În anul 2015, în paralel cu anul II la master, am urmat cursurile Școlii de Antrenori ,”Ioan Kunst Ghermanescu” din București. În anul 2016 am urmat cursurile Școlii de Antrenori din cadrul Federaţiei Române de Fotbal pentru obţinerea Licenţei B, în anul 2018 Licenţa A, iar acum am ajuns la ultima licenţă pe care o poate avea un antrenor – Licența Pro UEFA la care sunt cursantă. Pe lângă acestea, pentru dezvoltarea mea profesională, am participat la mai multe cursuri organizate atât de UEFA, cât şi de Federaţia Română de Fotbal.

4. Ce calități folositoare în viața de zi cu zi deprinde o fată care practică acest sport? – beneficiile practicării fotbalului.

Fizice:

• Dezvoltă motricitatea;
• Crește capacitatea aerobă;
• Îmbunătățește sănătatea cardiovasculară;
• Scade grăsimea corporală;
• Îmbunătățește tonusul muscular;
• Dezvoltă forța, flexibilitatea și rezistența fizică;
• Crește puterea musculară și osoasă;
• Îmbunătățește sănătatea datorită schimbărilor dintre mersul pe jos, alergarea și sprintul.

Psihice

• Trezește dorința de a câștiga;
• Dezvoltă aptitudini de leadership;
• Crește capacitatea de a lucra în echipă;
• Învață acceptarea înfrângerilor;
• Permite exprimare personală;
• Acoperă nevoia de contribuție;
• Dezvoltă abilitatea de comunicare;
• Dezvoltă încrederea în sine;
• Metodă de incluziune socială;
• Dezvoltă concentrarea, perseverența și autodisciplina;
• Eliberează stresul

5. Care este vârsta potrivită la care un părinte își poate înscrie copilul la antrenamente? Spune-ne mai multe despre ACS Dream Team București.

https://www.facebook.com/dreamteambucuresti/

După părerea mea, la vârsta de 6 ani un părinte poate să-şi înscrie copilul la antrenamente.

Proiectul ACS Dream Team se adresează elevelor din ciclul gimnazial și liceal de pe raza municipiului Bucureşti şi, experimental, din zonele limitrofe acestuia, ca alternativă de activitate  sportivă, cu scopul promovării și în rândul fetelor cu vârste cuprinse între 6-18 ani a disciplinei sportive de fotbal feminin. “Sportul rege” este practicat și promovat de la vârsta de 6 ani, prin suplimentarea orelor de sport în afara programului şcolar și ca o alternativă de socializare fără prejudecăţi și inhibiţii. Se urmăreşte compensarea activităţilor unilaterale, combaterea sedentarismului, a stresului, a supraalimentaţiei.

În prezent, ACS Dream Team Bucureşti a înfiinţat secţia de fotbal feminin, în cadrul căreia se antrenează 42 de jucătoare, echipa participând la campionatul naţional de fotbal feminin al României – Liga 3, Under 15, Under 13, Under 11.

Fotbalul este un sport iubit în rândul fetelor însă, din cauza prejudecăţilor, există reţinerea de a-l practica în mod organizat. Proiectul doreşte să aducă acasă şi în curtea şcolilor de gimnaziu, jocul de fotbal ca alternativă sportivă pentru sporturile de echipă praticate de regulă de fete: handball, baschet sau volei.

Totodată, dorim să participăm la dezvoltarea personală a copiilor, formarea și dezvoltarea de abilităţi și atitudini sportive. Dezvoltarea cooperării în mijlocul grupului ţintă faţă de un proces instructiv-educativ, faţă de colegi, parteneri sau adversari în spiritul fair-playului şi în colaborare cu şcoala.

Rezultatul scontat este sensibilizarea opiniei publice faţă de amploarea pe care o ia fotbalul feminin şi vizează comunitatea prin prisma învingerii unor prejudecăţi, acelea care îi fac pe unii părinţi să se opună practicării fotbalului de către fete.

6. Fotbalul și feminitatea sunt deseori privite ca fiind contradictorii – De ce credeți că există această prejudecată?

Din păcate în România fotbalul feminin este privit superficial şi majoritatea consideră că fotbalul este un sport pentru bărbaţi. Pot să spun din experienţa mea ca antrenoare că am întâlnit multe jucătoare care ştiau să facă diferenţa dintre teren şi viaţa de zi cu zi. În teren fiecare jucătoare se comportă ca un sportiv, nu se gândeşte să-şi arate în special feminitatea, dar în afara terenului ele se aranjează şi îşi arată feminitatea. Consider că sportul este practicat de oameni, nu de femei sau de bărbaţi. Pentru cei care au prejudecăţi îi invităm să vadă un meci al fetelor, după care își pot da cu părerea.

7. Ce calități consideri că trebui să aibă un antrenor de fotbal pentru a face performanță?

• Fair Play
• Responsabilitate
• Disciplină
• Exemplu
• Determinare
• Pasiune
• Perseverență
• Documentarea continuă

8. Care este diferența între un antrenament al naționalei feminine de fotbal U17 și cel de la senioare? Descrie-ne un antrenament al naționalei feminine (U17/ senioare).

Diferenţele dintre echipa de junioare şi echipa de senioare sunt din punct de vedere al experienţei jucătoarelor. Sunt diferenţe tehnice, tactice, fizice şi mentale. Jucătoatele din echipa de senioare au ajuns la un nivel în care au în spate mulţi ani de pregătire şi multe meciuri internaţionale, pe lângă jucătoarele tinere care sunt la primele acţiuni internaţionale. La echipa de junioare trebuie să pui accent atât pe demonstraţie, cât şi pe explicaţie,  lucru peste care la echipa de senioare se poate trece mai repede (pentru că ele înţeleg foarte repede). Pregătirea tactică la U17 trebuie să fie făcută pe înţelesul jucătoarelor, primul pas este învăţarea terminologiei (de ex. tranziţie, translaţie) – cu siguranţă nu putem să le vorbim în termeni pe care să nu-i înţeleagă.

Pentru fiecare acțiune a naționalei avem obiective generale, iar pentru fiecare antrenament avem obiective specifice, derivate din cele generale.

Părţile antrenamentului sunt:

Încălzire (specifică sau atletică)

Partea Principală (ex. pentru atingerea obiectivelor)

Partea Finală (alergare uşoară, stretching)

9. Ce calități trebuie să aibă o sportivă pentru a fi selecționată la națională – fizice cât și tipul de mentalitate? Descrie-ne procesul de selecție.

Pentru ca o sportivă să fie selecţionată la echipa naţională trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, atât din punct de vedere al pregătirii, cât şi din punct de vedere al comportamentului. Să fie disciplinată, muncitoare, puternică mental, inteligentă, să aibă calități tehnice și fizice.

Jucătoarele selecţionate trec printr-un proces, acestea sunt testate prin organizarea de testări naţionale, urmărirea la meciuri şi turnee.

10. Care este cea mai mare performanță, de până acum, a naționalei României de fotbal feminin? Care este cel mai îndrăzneț obiectiv pe care îl aveți?

Cea mai mare performanţă a echipei naţionale a fost meciul de baraj pentru calificarea la Euro din anul 2016 – din păcate nu ne-am calificat. Cu siguranţă fiecare competiţie este importantă pentru noi. Ne dorim să ne calificăm la un turneu final de Campionat European sau Mondial.

11. Fotbalul aduce multe emoții – Ne poți descrie un moment mai greu prin care ai trecut și un moment care te-a făcut mândră că faci această meserie și ești parte dintr-o echipă?

Cel mai greu moment trait la echipa naţională a fost ratarea calificării din anul 2016 – am fost atât de aproape de cea mai mare performanţă a echipei naţionale. Recunosc că nu am mai trăit asemenea sentimente de emoţie, dar cu siguranţă, faptul că am fost o echipă şi în acele momente  m-a făcut să fiu mândră de jucătoare şi m-am bucurat că am ales să fiu antrenoare.

12. Se investește în fotbalul feminin la fel de mult ca în cel masculin? Există o diferență majoră de salarizare între fotbalul masculin și fotbalul feminin? Dacă da – De ce credeți că există această diferență?

Din păcate nu se investeşte la fel de mult în fotbalul feminin ca în cel masculin şi există o diferenţă foarte mare şi din punct de vedere al salarizării. Acestă diferenţă cred eu că este din cauza că fotbalul feminin nu are o aşa de mare vizibilitate şi pentru că e un sport care abia acum creşte în popularitate, iar mediul privat nu este atras să finanțeze un astfel de sector. Sperăm că obligativitatea cluburilor masculine din Liga 1 să-şi facă echipă feminină de junioare (Under 15) să ajute la creşterea nivelului fotbalului feminin din România, atât din punct de vedere financiar, cât implicit şi al performanţelor echipelor naţionale.

13. Ce măsuri ar trebui luate pentru dezvoltarea/popularizarea fotbalului feminin?

Fotbalul feminin în ultima perioadă a avut o dezvoltare foarte mare datorită creșterii numărului de jucătore practicante, cât și legitimate. Următorul pas consider că este acela de a crește calitatea. Fiecare club trebuie să investească mai mult în antrenori calificați, iar aceștia să aibă planuri de antrenament foarte bine puse la punct.

Consider că, dacă nivelul competiţiei este unul ridicat, mai mulţi oameni vor veni la stadion şi vor susţine fotbalul feminin, deoarece rezultatele aduc spectatori, numărul mare de spectatori atrage sponsori șamd.

Pe lângă creşterea calităţii, consider că o mare importanţă o are promovarea online a fiecărui club. Fiecare club ar trebui să investească în prezența sa online prin website, Facebook, Instagram, YouTube șamd, pentru a afla cât mai multe persone de fotbalul feminin. În România abia acum lumea începe să cunoscă fotbalul feminin şi echipa naţională feminină.

14. Sunt oameni pe care îi admiri și de la care înveți?

Sunt mulţi oameni pe care îi admir şi încerc să învăţ de la fiecare pentru a putea să îmi fac meseria cât mai bine: Mircea Lucescu, Josep Guardiola, Zinedine Zidane, Jürgen Klopp.

15. Cum te-ai adaptat actualului context și ce planuri de viitor ai?

În această perioadă lucrez de acasă. Sunt în Maramureş, în satul în care am copilărit. Îmi petrec timpul cu familia şi mă bucur de fiecare moment alături de ea. Din 2016 m-am mutat în Bucureşti şi veneam acasă doar de două ori pe an pentru că timpul nu îmi permitea.

M-am adaptat foarte bine în contextul actual pentru că ţin legătura permanent cu colegii şi cu jucătoarele. Avem întâlniri/antrenamente online, ceea ce mă ţine conectată permanent cu toţi cei dragi din mediul profesional.

În toată această perioadă am analizat foarte mult la ce trebuie să lucrez pentru a ajunge cea mai bună versiune a mea. Îmi doresc să finalizez cu bine Licenţa Pro şi să-mi îndeplinesc visul de a fi prima femeie din România cu Licenţa Pro, îmi doresc să avem un parcurs foarte bun cu echipa naţională de senioare şi cu echipa naţională U17 şi, cu siguranţă, îmi doresc să am viaţă de familie împlinită.